8. ul: Gânduri

Gândul este acoperișul clădirii – și culmea Arhitecturii – a Conștiinței noastre ca atare. Prin gând putem conștientiza în noi Înșine Cauza a tot ceea ce se întâmplă în realitatea noastră, cerând ajutor în conștientizare aspectelor noastre superioare, Divine, putem analiza și, la nevoie, corecta, reflecta și amplifica simțirea, putem porni fluxul Iubirii și crea starea lăuntrică a Împărăției lui Dumnezeu, care «înăuntrul nostru este», ne putem adresa Adevărului Viu și putem fi canalul Său recunoscător și co-creator, trăind Suprema Desfătare de a manifesta Cuvântul Viu în lume. Prin gând putem porni un lanț de mici transformări și evenimente mărunte, care în cele din urmă vor schimba din rădăcini credințele și convingerile noastre, tiparul nostru de percepție și întreaga noastră viață. Prin gând putem scoate la iveală și aduce în armonie dorințele noastre contradictorii – împrietenind toate știucile și racii cu lebedele. Cu ajutorul gândului luăm decizii fundamentale, alegând vectorul propriei noastre dezvoltări. Prin gând ne stăpânim emoțiile și trăirile, stările și realitatea exterioară, întorcând cursul evenimentelor în direcția dorită. Cu ajutorul gândului ne căutăm și ne dezvăluim talentele, revendicăm, conștientizăm și prezentăm lumii darurile noastre Divine, ne organizăm comunicarea și intrăm în interacțiune cu alți co-creatori, creându-ne pe noi înșine ca pe o capodoperă, ajutându-i pe ei să se împlinească și creând împreună realitatea noastră colectivă, Raiul nostru comun.

Dar toate acestea – dacă ne conștientizăm ca fiind creatori, și nu luptători cu «realitatea obiectivă» (citește: victime ale ei). În caz contrar, gândurile noastre se transformă (și revin implicit) într-o „moară a gândurilor” inconștientă, care întreține fricile, îndoielile, neîncrederea în Sine, formele-gând ale luptei pentru supraviețuire și ale concurenței sterile. Conștientizează, noi nu vorbim aici despre faptul că «gândul este material» și de aceea «gândește pozitiv». Gândurile Tale, tiparul Tău de gândire sunt o consecință a funcționării etajelor inferioare: a credinței, a dorințelor și a sentimentelor obișnuite. De aceea, dacă vrei să-ți schimbi tiparul de gândire – va trebui mai întâi să te lămurești cu etajele inferioare ale conștiinței Tale, începând cu fundamentul Credinței.

«Gândirea pozitivă funcționează doar la cei care au o gândire pozitivă. Ea nu poate fi schimbată fără a te lămuri cu credințele, convingerile, dorințele și tiparele de simțire subconștiente (neconștientizate)».

De aceea, tocmai conștiența, adică înțelegerea critică a conținutului lăuntric al propriei conștiințe (credințe, dorințe, sentimente) prin oglinda realității materiale și prin reflecția (oglindirea în conștiință) a propriilor stări și a cauzelor lor adevărate – tocmai conștiența, care recunoaște și caută cauza a tot ceea ce se întâmplă în sine, în propria conștiință, este capabilă să schimbe natura gândirii noastre și

să confirme statutul nostru de Om rațional și Cunună a Creației.

Trecerea la o gândire conștientă, la disciplina minții care readuce neîncetat focarul atenției noastre asupra a ceea ce este esențial, orientând mintea spre conștientizarea adevărului lăuntric – adevărul propriilor stări, al sentimentelor din fiecare clipă, al dependențelor și al lipsei de libertate interioară, al nestăpânirii de sine, al supunerii în fața instinctelor, a fricilor și a dorințelor distructive subconștiente – un adevăr nu tocmai plăcut, dar singurul capabil să declanșeze în noi procesul transformărilor profunde – cu pocăința ce decurge firesc din acest adevăr și cu nașterea unor dorințe noi, deja conștiente – și alegerea conștientă a Credinței care decurge la fel de firesc din toate acestea, iar mai departe – acumularea unui arsenal tot mai larg de deprinderi și instrumente ale Conștiinței Creatorului și ale Tehnologiei Iubirii: armonizarea contradicțiilor interioare, restructurarea tiparelor de simțire, igiena conștiinței, alegerea conștientă a punctului de perspectivă, afirmarea voinței Creatorului, crearea stării prin cuvânt, dialogul lăuntric cu Formele Superioare de conștiință: Duhul, Îndrumătorii Spirituali, Conștiința Hristică, Dumnezeu-Tatăl și Maica Domnului; conștientizarea cauzelor adevărate ale diferitelor împrejurări, luarea unor decizii de cârmuire conștiente, analiza răspunsului primit de la realitate, ajustarea voinței, vindecarea și corectarea programelor subconștiente, inclusiv a celor de neam, recrearea realității, chemarea co-creatorilor și formarea de uniuni și asociații creatoare cu alți

creatori pe baza valorilor comune, alegerea și activarea propriului Joc Divin, implicarea în Marele Joc al Dumnezeului Unic etc. – iată ceea ce ne deschide către Cel Mai Înalt Potențial al nostru – adevărata îndumnezeire a omului, devenirea Omului-creator.

Înainte de a citi mai departe, ia o pauză – analizează: care este natura gândirii Tale? Cât de conștientă este ea și cât de mult este supusă „morii de gânduri” inconștiente, „pălăvrăgelii minții”?

Ei, cum e? Ți-ai dorit să-ți recapeți stăpânirea asupra propriei minți? Declară-ți voința pentru aceasta. Și începe să practici – menținerea focarului atenției Tale asupra simțămintelor, alegerea conștientă a Credinței, igiena conștiinței, redobândirea Responsabilității de Creator, crearea conștientă a stării prin cuvânt, rugăciunea sinceră și dialogul lăuntric cu Dumnezeu (exemple de aplicare a acestor instrumente vei găsi la sfârșitul acestui Ghid).

Și iată, când dobândești disciplina minții, când înveți să ții focarul atenției asupra simțămintelor (căci altfel cum vei cunoaște Iubirea, Fericirea, Adevărul – că acestea sunt într-adevăr Iubire, Fericire și Adevăr?!), când descoperi adevărul, adevărul neplăcut, că ești surd la simțăminte, că nu cunoști nici Iubirea, nici Bucuria, nici cu atât mai mult Harul lui Dumnezeu, ci dimpotrivă, ești plin de reacții programate – de frici, vinovăție, resentimente, îndoieli și luptă – atunci se naște în Tine dorința de a te elibera de acest om vechi din Tine,

de omul-victimă dinlăuntrul Tău și de măruntele lui patimi și pofte pământești, și de a cunoaște Adevărata Desfătare – Desfătarea Iubirii Necondiționate, a Adevărului și a Harului Divin, care se revelează în adevăratul Tău talent, în Darul lui Dumnezeu, ce va începe să se reverse prin Tine cu Iubire, Înțelepciune, Bogăție peste cei din jur, peste cei apropiați și cei de departe.

Și în nenumăratele încercări zadarnice de a te elibera de acest întuneric lăuntric pentru a deveni lumină, vei dori, în sfârșit, ca Dumnezeu să fie.

Vei dori ca Dumnezeu să fie. Nu pentru că El există în mod obiectiv. Nu. Dumnezeu este, de asemenea, un rod al Credinței și al dorinței, ca tot restul, dar Tu vei dori ca Dumnezeu să fie și vei dori aceasta atât de puternic, pentru că-Ți va fi atât de greu de la acest adevăr despre Tine, despre nimicnicia Ta, despre lipsa Ta de stăpânire de Sine… Vei dori ca acest Har, acest Adevăr Suprem, acest Adevăr, această Iubire, Care și este Dumnezeu, să se deschidă în Tine și să strălucească înlăuntrul Tău cu o lumină adevărată, «Lumina care luminează în întuneric, și întunericul nu a cuprins-o».

Vei dori Adevărul, și Adevărul se va deschide în Tine. Te vei ruga fierbinte (fără să știi cui, în gol) – dar pentru prima oară cu sinceritate, cu ardoare, cu inima deschisă și mintea focalizată: