14. ul: Dialogul intern (partea a treia)

Poți încerca să oprești dialogul interior «de la cel viclean», sau poți comuta mintea pe Dialogul Interior cu Dumnezeu, cu Hristos. Primul te readuce într-o stare primordială de simplitate, al doilea – te conduce într-o Nouă conștiință, în Tri-um(f), în Conștiința Creatorului, dumnezeu în trup, în a cărui conștiință Simplitatea se dezvăluie intenționat și în Aspectul său Suprem – în Geniul conștienței, prin cunoașterea cauzelor și a efectelor (cauza este în interior, efectul – în exterior), când nu mai este nevoie să lupți cu realitatea sau să te adaptezi la ea, ori să fugi în iluzie, ci o poți stăpâni ca pe Marele Tău Trup. Dialogul Interior cu Dumnezeu te ajută să nu renunți la întreaga perioadă de formare a conștiinței Tale în dualitate, ci, primind-o ca pe o experiență necesară și resemnificând această experiență, te ajută să te sprijini pe ea, primind cu recunoștință roadele ei – extinderea conștiinței Tale, nașterea întregii diversități a lumii fenomenelor și a lumii Tale interioare, aducând această diversitate în Unitatea și Integritatea conștiinței Tale, trecând totul prin prisma Conștiinței Creatorului. În Dialogul Interior Îi pui lui Dumnezeu întrebări despre cum este alcătuită lumea și cum este alcătuită conștiința Ta, prin ce și cum ai creat o situație sau alta în viața Ta și cum o poți îndrepta, deplasându-te treptat de la situațiile dureroase din prezent spre reevaluarea întregului Tău trecut. Trecând intenționat și conștient totul, întreaga Ta experiență prezentă și trecută, prin prisma

percepției Creatorului (eu însumi – prin dorințele, credințele și convingerile mele – am creat aceasta), primind răspunsuri din interior, de la Dumnezeu, de la Aspectul Tău Suprem, Tu îți reconstruiești treptat viziunea despre lume, tiparul Tău de percepție, trecând din poziția de victimă în poziția de Creator Conștient. Acest lucru se întâmplă cu ajutorul minții, dar nu doar în minte. Dialogul Interior cu Dumnezeu îți restructurează tiparele de gândire, pătrunzând adânc în subconștient, și este capabil să schimbe nu doar credințele și convingerile Tale individuale, ci și programele ancestrale și modelele de viață transmise ție genetic, precum și pe cele colective, preluate prin intermediul tabloului lingvistic al lumii – lărgindu-ți vocabularul și îmbogățindu-ți limba din interior cu neologisme Divine. Este important să înțelegi că Dialogul Interior cu Dumnezeu nu este un joc al minții Tale cu ea însăși. Este un dialog între micul Tău «eu» individual și Marele «Noi» al Potențialului Suprem Cumulat al Omenirii. Hristos este o imagine colectivă. Duhul este Conștiința Unică, Forma Supremă de conștiință, care cuprinde în Sine toate formele de conștiință individuală, de grup și colectivă și experiența lor cumulată, a tot ceea ce este, a tot ce a fost, este și va fi vreodată – o experiență care, odată conștientizată, devine un izvor nesecat al Preaînțelepciunii Dumnezeiești, accesibilă ție în Dialogul Interior cu Dumnezeu. Încă câteva observații importante referitoare la Dialogul Interior cu Dumnezeu: 1. Numele deschide dialogul. Numele lui Dumnezeu, după cum ai înțeles deja, este un lucru foarte important – nume diferite oferă acces la diferite

aspecte ale lui Dumnezeu. Numele lui Iisus Hristos deschide dialogul cu Dumnezeu – anume ca și cu un Învățător și Călăuzitor, care te învață conștiența, te învață să fii nu doar un creator, ci un creator conștient, adică dumnezeul propriei tale realități, să porți răspunderea nu la nivelul faptelor, ci la nivelul de dinaintea faptelor – la nivelul a ceea ce se petrece în conștiința Ta (în special – în subconștient). Hristos te face dumnezeu, restructurându-ți la propriu conexiunile neuronale, te ajută să schimbi însuși modelul de percepție a lumii, să-ți asumi responsabilitatea de Creator pentru realitatea Ta ca pentru propria creație, învățându-te stăpânirea de Sine: să alegi conștient și să întărești Credința, să elimini îndoielile distructive, să cunoști și să aduci în armonie dorințele Tale inconștiente, să schimbi tiparele de simțire, disciplinându-ți mintea: atenția, gândul și vorbirea. «Doamne» este, de asemenea, o adresare tradițională către Hristos, consideră-l al doilea Său Nume. 2. O singură întrebare pe rând. Nu te agita, nu sări de la o întrebare la alta. La început, răspunsurile s-ar putea să nu fie atât de evidente și vei începe să le recunoști puțin mai târziu. Și dacă arunci spre Dumnezeu multe întrebări deodată, cum vei înțelege la care dintre ele s-a primit răspunsul când acesta va sosi totuși și va fi recunoscut de Tine? De aceea, o singură întrebare pe rând, și concentrează-te pe conștientizarea răspunsului. 3. Răbdare și indicii. Răbdarea este una dintre cele mai necesare calități ale Creatorului. Nu ai răbdare – nu vei învăța nimic. După ce ai pus o întrebare, înarmează-te cu răbdare și urmărește cu atenție semnele; foarte des Dumnezeu ne răspunde prin indicii exterioare: o reclamă pe un panou,

un mesaj apărut pe telefon, un titlu pe o bucățică de ziar sau un pliant de sub picioare, un crâmpei de frază dintr-o conversație auzită întâmplător, un cântec revenit în memorie sau un fragment dintr-o poezie. Dumnezeu vorbește cu Tine într-o limbă pe înțelesul Tău. Dar trebuie să te înarmezi cu răbdare și să te concentrezi pe întrebare și pe răspunsurile primite. Urmărește indiciile, astfel răbdarea se va transforma într-un joc captivant, un puzzle pe care îl vei asambla din numeroase indicii. 4. Acesta este un dialog, nu o ghicire în zațul de cafea. Vorbește cu Hristos ca și cu cel mai bun prieten. Nu ai înțeles – întreabă din nou. Te îndoiești – cere clarificări. Exprimă-I dorințele Tale, gândurile Tale, chiar și nemulțumirile Tale, împărtășește-I îndoielile Tale și roagă-L să te întărească în Credință. În Credința în Tine și în Credința în El. Dezvoltând dialogul cu Dumnezeu, fără a te limita la primul și unicul răspuns la întrebarea Ta, îți reconstruiești mai repede conexiunile neuronale și schimbi tiparul de percepție a realității. Și, în plus, eviți îndoielile de prisos. Și, la urma urmei, aceasta devine cea mai fascinantă comunicare din viața Ta. De câte ori am auzit: dacă ați avea ocazia, ce întrebare I-ați pune lui Dumnezeu? Acum Tu ai această ocazie. Nu este oare aceasta cea mai mare minune din univers? Dumnezeu vorbește cu Tine. 5. Schimbă-te Tu însuți, nu cere schimbarea situației. Îi poți cere lui Dumnezeu să schimbe setările conștiinței Tale – să vindece fricile, susceptibilitatea, tiparul vinovăției și al rușinii, mânia, desfrânarea și lăcomia, invidia și gelozia, avariția și dependența de bani, victima interioară și parazitul, fiara și dragonul (creierul de mamifer

și creierul reptilian), care la un moment dat vor ieși la suprafață din subconștientul Tău, etc., dar nu-I cere lui Dumnezeu să schimbe situația dacă aceasta te sperie sau te enervează. «De ce Îi ceri lui Dumnezeu să schimbe situația, dacă Dumnezeu ți-a dat situația pentru ca Tu să te schimbi?» În toate și întotdeauna caută cauza în Tine și numai în Tine. Lumea este oglinda conștiinței Tale. În ea nu există nimic care să nu fi fost zămislit de propriile Tale tipare de percepție: credințe, convingeri, dorințe, frici, resentimente, vinovăție și alte tipare emoționale și forme-gând. Aceasta este fizică. Nu este morală și nici religie, este fizică. Din această înțelegere să izvorască toate întrebările și cererile Tale către Dumnezeu: ajută-mă să conștientizez, arată-mi, clarifică… vindecă aceasta în mine, ajută-mă să mă eliberez… învață-mă cum să fie altfel, ajută-mă să creez aceasta din nou… 6. Citește și recitește mai des Evangheliile, Noul Testament. Acolo se află cuvântul direct al lui Hristos și explicațiile Sale. Astfel, prin intermediul Cuvântului Viu, transmis prin textele Sfintelor Scripturi, Hristos îți pregătește mintea pentru receptarea răspunsurilor în Dialogul Interior. Altfel, multe dintre răspunsurile Sale îți pot părea greu de înțeles, anevoie de îndeplinit, înfricoșătoare prin noutatea lor, și de aceea mintea le va respinge – spunând că nu există niciun răspuns. Cuvântul scris te întărește în Credință și în înțelegerea răspunsurilor lui Dumnezeu. 7. Odată primite răspunsurile de la Dumnezeu, pune-le numaidecât în practică. Nu știi cum – întreabă-L pe El. Pentru început, pur și simplu dorește-ți aceste schimbări, dă-ți voie să ți le dorești cu sinceritate, căci dorințele sunt antimaterie (materie primordială), sunt tot ceea ce este necesar pentru ca la nivel cuantic să se creeze

materia care le întruchipează. Ai dorit – afirmă-ți voința. Tu ești creator, iar aceasta înseamnă că voința Ta este lege pentru tot ceea ce se petrece în lumea Ta (la scara energiei accesibile ție în acest moment și a cercului de responsabilitate corespunzător). 8. Recunoștința. Recunoștința amplifică fluxul de energie. Recunoștința subliniază că acest lucru este valoros pentru Tine. Valoarea este o dorință prelungită în timp. Recunoștința îți întărește Credința. Credința este fundamentul conștiinței Tale. Recunoștința adusă lui Dumnezeu sporește Prezența lui Dumnezeu în conștiința Ta și în viața Ta. Mulțumește-I lui Dumnezeu pentru toate. Mulțumește-ți Ție pentru alegerea făcută, pentru credincioșia Ta față de calea aleasă, căci Dumnezeu doar ajută pe calea conștienței, pe calea devenirii Tale ca și Creator Conștient al propriei realități, însă calea o străbați Tu însuți. Suntem mândri că mergi pe această cale, oricât de greu ar fi la început. De aceea, mulțumește-I mai des nu doar lui Dumnezeu (din Tine) ca Supremul Tău Potențial, ci și Ție însuți – celui care ești chiar acum. Știm cât de anevoioasă este calea și este un act de mare curaj să faci această alegere și să mergi pe această cale în fiecare zi, când nu există nicio garanție și nimeni din jur nu te susține pe acest drum. Mulțumește-ți Ție mai des. Credem în Tine și ne mândrim cu Tine ca și Cunună a creației Noastre, Omule!

«Și nu vă mai numesc robi, ci prieteni...», spune Hristos.