26. Ash-Shu'araa
1Ta. Sin. Mim
2Acestea sunt versetele Cărţii desluşite
3S-ar putea să te îmbolnăveşti de mâhnire fiindcă ei nu sunt credincioşi
4Dacă am voi, am pogorî din cer un semn asupra lor şi grumazurile lor se vor pleca smerite înaintea lui
5Nici o nouă amintire de la Milostivul nu le va veni fără ca ei să nu-i întoarcă spatele
6Ei hulesc acum, însă curând le vor veni proorocirile despre ceea ce ei batjocoresc
7Oare ei nu văd pământul? Câte soiuri folositoare am făcut să răsară pe el
8Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi
9Domnul tău este Puternicul, Milostivul
10Domnul tău l-a strigat pe Moise: “Du-te la poporul nedrept
11poporul lui Faraon. Oare ei nu se tem?”
12El spuse: “Domnul meu! Mă tem că mă vor socoti mincinos
13Inima mi se strânge, limba mi se împleticeşte. Trimite-l pe Aaron
14Ei vor arunca asupra mea vreun păcat şi îmi este teamă că mă vor ucide”
15Dumnezeu spuse: “Ba nu!... Plecaţi amândoi cu semnele Noastre. Vom fi cu voi şi vom asculta
16Duceţi-vă amândoi la Faraon şi spuneţi-i: “Noi suntem solia Domnului lumilor
17Trimite-i cu noi pe fiii lui Israel!”
18Faraon spuse: “Nu te-am crescut între noi pe când erai copil? N-ai petrecut între noi ani din viaţa ta
19Tu ai făcut apoi fapta pe care ai făcut-o, căci eşti dintre cei nemulţumitori.”
20Moise spuse: “Am făcut-o pe când eram între cei rătăciţi
21Am fugit de la voi, căci îmi era frică de voi. Domnul meu mi-a dăruit înţelepciunea şi m-a rânduit între trimişi
22Oare binefacerea pe care mi-ai arătat-o să fie aceea că ai robit pe fiii lui Israel?”
23Faraon spuse: “Cine este, aşadar, Domnul lumilor?”
24Moise spuse: “Este Domnul cerurilor şi al pământului şi a ceea ce se află între ele. O, dacă aţi crede cu tărie!”
25Faraon spuse suitei sale: “Aţi auzit?”
26Moise spuse: “Este Domnul vostru, Domnul strămoşilor voştri dintâi.”
27Faraon spuse: “Trimisul ce v-a fost trimis este nebun.”
28Moise spuse: “El este Domnul Răsăritului şi al Asfinţitului şi a ceea ce se află între ele. O, dacă aţi pricepe!”
29Faraon spuse: “Dacă îţi iei alt dumnezeu în locul meu, te voi arunca între întemniţaţi.”
30Moise spuse: “Şi dacă îţi voi aduce un lucru fără tăgadă?”
31Faraon spuse: “Adu-l dacă eşti sincer!”
32Atunci îşi aruncă toiagul, şi iată-l un adevărat balaur
33El întinde mâna, şi iat-o albă pentru cei care priveau
34Faraon spuse căpeteniilor care îl înconjurau: “Acesta este un vrăjitor iscusit
35El vrea să vă alunge din ţinutul vostru prin vraja sa. Ce porunciţi?”
36Ei au răspuns: “Spune-le să aştepte, el şi fratele său şi trimite solii în cetăţi să-i adune
37şi să-ţi aducă pe toţi vrăjitorii iscusiţi.”
38Fură adunaţi toţi vrăjitorii la vremea din ziua hotărâtă
39şi li se spuse oamenilor: “V-aţi adunat
40Poate îi vom urma pe vrăjitori, dacă vor ieşi învingători.”
41Vrăjitorii i-au spus lui Faraon apropiindu-se: “De vom ieşi învingători, vom căpăta vreo răsplată?”
42“Da, şi veţi fi în suita mea.”
43Moise le spuse: “Aruncaţi ce aveţi de aruncat.”
44Ei îşi aruncară funiile şi toiegele spunând: “Prin puterea lui Faraon, vom fi învingători!”
45Moise îşi aruncă toiagul şi acesta înghiţi ceea ce ei născociseră
46Vrăjitorii căzură atunci în genunchi
47spunând: “Noi credem în Domnul lumilor
48Domnul lui Moise şi al lui Aaron!”
49Faraon spuse: “Voi aţi crezut în El înainte ca eu să vă dau îngăduinţa, căci El este mai marele vostru care v-a învăţat vrăjitoria. Veţi afla curând! Voi pune să vi se taie mâinile şi picioarele în curmeziş, iar apoi voi pune să vă răstignească pe toţi”
50Ei spuseră: “Nu ne pasă, căci noi la Domnul nostru ne întoarcem
51Noi cu tărie dorim ca Domnul nostru să ne ierte nouă greşelile noastre, căci noi suntem întâii credincioşi.”
52Noi i-am dezvăluit lui Moise: “Pleacă cu robii Mei noaptea. Veţi fi urmăriţi.”
53Faraon îşi trimise adunători în cetăţi
54“Aceştia nu sunt decât o ceată mică
55şi sunt foarte furioşi pe noi
56însă noi suntem mulţi şi cu mintea trează.”
57Noi i-am izgonit din grădini, de la izvoare
58de la comori şi de la loc îmbelşugat
59Astfel Noi le-am dat moştenire fiilor lui Israel
60I-au urmărit înspre Răsărit
61Când cele două gloate se zăriră, soţii lui Moise spuseră: “Suntem ajunşi din urmă!”
62Moise spuse: “Ba nu!... Domnul meu este cu mine şi El mă va călăuzi
63Noi i-am dezvăluit atunci lui Moise: “Loveşte marea cu toiagu-ţi.” Ea se va despica atunci, şi fiece parte va fi asemenea unui munte grozav
64Noi i-am lăsat pe ceilalţi să se apropie
65în timp ce pe Moise l-am mântuit cu cei care se aflau cu el
66i-am înecat pe cei care îi urmăreau
67Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi
68Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul
69Istoriseşte-le povestea lui Abraham
70El spuse tatălui său şi poporului său: “Cui vă închinaţi voi?”
71Ei spuseră: “Ne închinăm unor idoli, de care rămânem legaţi.”
72El spuse: “Vă aud când îi chemaţi
73Vă folosesc ori vă păgubesc?”
74Ei spuseră: “Nu!... Noi i-am aflat şi pe taţii noştri făcând la fel.”
75El spuse: “Aţi văzut la ce vă închinaţi
76voi şi strămoşii voştri dintâi
77Aceşti idoli îmi sunt vrăjmaşi, şi nu Domnul lumilor
78care m-a creat. El este Cel ce mă călăuzeşte
79El este Cel ce mă hrăneşte şi mă adapă
80El este Cel ce mă lecuieşte când sunt bolnav
81El este Cel ce mă va da morţii şi El mă va învia
82El este Cel ce — aşa râvnesc — îmi va ierta mie greşelile mele în Ziua judecăţii
83Domnul meu! Dăruieşte-mi înţelepciunea şi rânduieşte-mă între cei drepţi
84Fă-mi o limbă ce va vesti Adevărul celor care va să vină
85Rânduieşte-mă printre moştenitorii Grădinii plăcerilor
86Iartă-i tatălui meu, căci el a fost dintre cei rătăciţi
87Nu mă ruşina în Ziua când (oamenii) vor fi sculaţi
88în Ziua când nici averile, nici copiii nu vor sluji la nimic
89în afara celor care vin la Dumnezeu cu o inimă curată.”
90Grădinile vor fi apropiate de cei temători
91iar Iadul va fi ivit celor rătăciţi
92Li se va spune: “Unde sunt cei cărora vă închinaţi în locul lui Dumnezeu
93Vă vor ajuta pe voi ori se vor ajuta pe ei înşişi?”
94Vor fi repeziţi în Gheena, ei şi toţi rătăciţii
95precum şi toate oştirile lui Iblis
96Ei vor spune certându-se între ei
97“Pe Dumnezeu! Noi ne aflam într-o rătăcire vădită
98când ne socoteam deopotrivă cu Domnul lumilor
99Numai cei nelegiuiţi ne-au rătăcit
100Noi nu avem nici un mijlocitor
101nici un prieten zelos
102Dacă ar mai fi pentru noi întoarcere, atunci am fi credincioşi!”
103Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi
104Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul
105Poporul lui Noe i-a socotit pe trimişi mincinoşi
106când fratele lor Noe le spuse: “Nu vă temeţi, oare
107Eu, vouă, vă sunt trimis vrednic de încredere
108Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare
109Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor
110Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare!”
111Ei spuseră: “Să credem în tine, când cei care te urmează sunt cei prea-umili?”
112El spuse: “Nu am ştiinţă de ceea ce fac ei
113numai Domnul meu îi poate judeca. O, dacă v-aţi da seama
114Eu nu-i alung pe credincioşi
115căci eu nu sunt decât un predicator cu vorbă limpede.”
116Ei spuseră: “Dacă nu încetezi, o, Noe, vei fi omorât cu pietre!”
117El spuse: “Domnul meu! Poporul meu m-a socotit mincinos
118Judecă între mine şi ei. Mântuieşte-mă pe mine şi pe credincioşii ce sunt cu mine.”
119Noi l-am mântuit pe el şi pe cei care erau cu el pe arca încărcată
120şi i-am înecat apoi pe cei rămaşi
121Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi
122Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul
123Adiţii i-au socotit pe trimişi mincinoşi
124când Hud, fratele lor le spuse: “Nu vă temeţi, oare?”
125Eu vouă vă sunt trimis vrednic de încredere
126Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare
127Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor
128Veţi zidi pe fiece înălţime un semn ca să vă jucaţi
129Vă veţi face întărituri ca şi cum aţi veşnici
130Când loviţi, loviţi ca nişte despoţi
131Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare
132Temeţi-vă de Cel ce v-a dăruit ceea ce ştiţi
133de Cel ce v-a dăruit dobitoace şi copii
134grădini şi izvoare
135Eu mă tem pentru voi de osânda unei Zile mari.”
136“Deopotrivă ne este dacă ne ţii predici ori dacă nu ne ţii
137Aceasta nu este decât felul de a fi al celor dintâi şi
138noi nu vom fi osândiţi.”
139Ei l-au socotit mincinos şi Noi, atunci, i-am nimicit. Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi
140Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul
141Tamudiţii i-au socotit pe trimişi mincinoşi
142când Salih, fratele lor, le spuse: “Nu vă temeţi, oare
143Eu vouă vă sunt trimis vrednic de încredere
144Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare
145Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor
146Veţi fi lăsaţi oare să vă tihnească ceea ce aveţi aici
147grădini şi izvoare
148holde şi curmali cu ciorchini grei
149Vă scobiţi cu îndemânare case în munţi
150Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare
151Nu ascultaţi porunca celor necumpătaţi
152care seamănă stricăciune pe pământ şi nu fac nimic drept.”
153Ei spuseră: “Tu eşti dintre cei vrăjiţi
154Şi fiindcă eşti un om asemenea nouă, adu-ne un semn, dacă spui adevărul!”
155El spuse: “Această cămilă va bea, şi voi veţi bea, fiecare în ziua hotărâtă
156Nu-i faceţi nici un rău, căci o osândă într-o zi mare vă va lua.”
157Ei o ologiră, însă dimineaţa se căiră
158căci osânda îi luă. Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi
159Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul
160Poporul lui Lot i-a socotit pe trimişi mincinoşi
161când Lot, fratele lor, le spuse: “Nu vă temeţi, oare
162Eu, vouă, vă sunt trimis vrednic de încredere
163Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare
164Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor
165Vă apropiaţi de bărbaţii din aceste lumi
166părăsindu-vă soţiile, create vouă de Domnul vostru? Sunteţi un popor călcător al legii.”
167Ei spuseră: “Dacă nu încetezi, o, Lot, vei fi izgonit.”
168El spuse: “Urăsc fapta voastră
169Domnul meu! Mântuieşte-mă pe mine şi pe ai mei de ceea ce fac ei.”
170Noi l-am mântuit pe el şi pe toţi ai săi
171în afara unei bătrâne rămase în urmă
172şi i-am stârpit apoi pe ceilalţi
173trimiţând asupra lor o ploaie. Rea a fost ploaia pentru cei cărora li s-a predicat
174Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi
175Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul
176Oamenii din al’Aika i-au socotit pe trimişi mincinoşi
177când Şu’aib le spuse: “Nu vă temeţi, oare
178Eu, vouă, vă sunt trimis vrednic de încredere
179Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare
180Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor
181Fiţi cinstiţi la măsură şi nu fiţi dintre cei păgubitori
182Cântăriţi cu drept cântar
183Nu-i păgubiţi pe oamenii în avutul lor. Nu săvârşiţi fărădelegi pe pământ, semănând stricăciune
184Temeţi-vă de Cel ce v-a creat pe voi şi pe leaturile dintâi.”
185Ei spuseră: “Tu eşti dintre cei vrăjiţi
186Şi fiindcă nu eşti decât un om asemenea vouă, noi gândim că eşti dintre mincinoşi
187Prăvale cerul în bucăţi asupra noastră, dacă spui adevărul!”
188El spuse: “Domnul meu ştie prea bine ceea ce faceţi.”
189Ei l-au socotit pe Şu’aib mincinos, însă i-a luat osânda zilei Întunecării. Şi a fost osânda unei zile mari
190Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi
191Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul
192El este o pogorâre de la Domnul lumilor
193Duhul lui credincios a pogorât cu el
194asupra inimii tale ca tu să fii dintre predicatori
195într-o limbă arabă desluşită
196Aceasta se află deja în Psalmii celor dintâi
197Nu este pentru ei un semn pe care învăţaţii fiilor lui Israel îl cunosc
198Dacă l-am fi pogorât asupra unui străin
199şi li l-ar fi citit, ei n-ar fi crezut
200Astfel îi tăiem drum în inimile nelegiuiţilor
201însă ei nu cred în el, până ce nu văd osânda cea dureroasă
202ce le va veni deodată, fără ca ei să presimtă
203Ei vor spune atunci: “Ni se mai dă un răgaz?”
204Ei cer venirea osândei Noastre degrabă
205Chiar de le dăruim bucurii ani de zile, tu nu vezi că
206tot vine la ei ceea ce li s-a făgăduit şi
207îndestularea nu le va mai fi de nici un folos
208Noi n-am nimicit nici o cetate care să nu fi avut predicatori
209întru amintire, căci Noi nu suntem nedrepţi
210Nu diavolii s-au pogorât cu el
211Acesta nu le este pe plac, însă sunt neputincioşi
212Ei vor fi îndepărtaţi de la ascultarea lui
213Nu chema alt dumnezeu alături de Dumnezeu, căci astfel vei fi printre cei osândiţi
214Previne-i pe cei mai apropiaţi din obştea ta
215Coboară-ţi aripa asupra credincioşilor care te urmează
216Spune-le când nu-ţi dau ascultare: “Eu n-am nici o vină pentru ceea ce faceţi!”
217Încrede-te în Puternicul, Milostivul
218El te vede când te ridici
219şi când te vânzoleşti printre cei prosternaţi
220El este Auzitorul, Ştiutorul
221Să vă dau de ştire asupra cui vor pogorî diavolii
222Ei pogoară asupra oricărui clevetitor păcătos
223Ei ciulesc urechea..., însă cei mai mulţi sunt mincinoşi
224Şi poeţii! Ei sunt urmaţi doar de cei care se rătăcesc
225Nu-i vezi oare? Ei aiurează în fiece vale
226spunând ceea ce nu fac
227în afară de cei care cred şi săvârşesc fapte bune şi-L amintesc pe Dumnezeu adesea, şi se apără când sunt nedreptăţiţi. Cei nedrepţi vor cunoaşte curând pe ce parte s-au întors
sursă: George Grigore
WEBREATH · 11:11
«If you are thankful, I will give you more» — Quran 14:7
Breath is one for all: everyone lives by it, whoever they are and whatever they believe. Every day at 11:11 local time people stop for sixty seconds, breathe, and thank GOD for the breath — each in their own words, each within themselves. In that minute we are One Breath.
WEBREATH — the Minute at 11:11, your own local time — we are One Breath