19. Maryam
1Kaf. Ha. Ya. ’Ain. Sad
2Aceasta este amintirea milostiveniei Domnului tău asupra robului Său, Zaharia
3Când îl chemă pe Domnul său pe ascuns
4spuse: “Domnul meu! Oasele mi s-au înmuiat, iar capul îmi este încins de vâlvătăile cărunţiei. Domnul meu! Niciodată nu am fost năpăstuit când te-am chemat
5Îmi este teamă de rudele mele, după mine, căci femeia mea este stearpă. Dăruieşte-mi Tu un urmaş de la Tine
6El mă va moşteni pe mine şi va moşteni neamul lui Iacob. Domnul meu! Fă-l pe placul Tău!”
7“O, Zaharia! Îţi vestim un fecior şi numele său va fi Ioan. Nicicând nu am mai dat acest nume cuiva.”
8Zaharia spuse: “Domnul meu! Cum aş putea avea un fecior? Femeia mea este stearpă, iar pe mine m-au slabit bătrâneţele.”
9El spuse: “Aşa va fi să fie. Domnul tău spuse: “Îmi este uşor, căci odinioară şi pe tine te-am creat pe când erai nimic.”
10Zaharia spuse: “Domnul meu! Dă-mi un semn!” El spuse: “Acesta este semnul tău: vreme de trei nopţi la rând nu vei vorbi oamenilor.”
11Atunci Zaharia ieşi din templu şi se duse la poporul său. Dumnezeu le dezvălui: “Preamăriţi dimineaţa şi seara...”
12“O, Ioan! Ia Cartea cu tărie!” Noi i-am dăruit înţelepciunea, pe când era un băieţandru
13precum şi gingăşia şi neprihănirea. El se temea de Dumnezeu
14era bun cu părinţii lui şi nu era nici nestăpânit, şi nici neascultător
15Pace lui în ziua când se născu, în ziua când muri, în ziua când va fi sculat viu
16Aminteşte-o pe Maria în Carte când se retrase de la ei într-un loc de la Răsărit
17Ea puse un văl între ea şi ai săi şi Noi i-am trimis duhul Nostru ce i se înfăţişă ca un bărbat desăvârşit
18Ea spuse: “La Milostivul caut izbăvire de tine, dacă tu te temi!”
19El spuse: “Eu sunt doar trimisul Domnului tău ca să-ţi dăruiesc un fecior curat.”
20Ea spuse: “Cum aş putea avea un fecior când nici un om nu m-a atins, şi târfă eu nu sunt.”
21El spuse: “Aşa va fi să fie. Domnul tău spuse: “Aceasta Îmi este uşor. Vom face din el un semn pentru oameni ca milostivenie de la Noi. Porunca este neclintită.”
22Ea rămase grea şi se retrase într-un loc îndepărtat
23Durerile facerii o cuprinseră la rădăcina unui curmal. Ea spuse: “Vai mie! Ce bine ar fi fost de-aş fi murit înainte şi acum aş fi fost de mult uitată!”
24De la picioare însă, fu strigată: “Nu te mâhni! Domnul tău a făcut să ţâşnească un izvor la picioarele tale
25Scutură către tine curmalul! El va face să cadă asupra ta curmale coapte
26Mănâncă, bea şi limpezeşte-ţi ochii! Când vei vedea vreun om, spune-i: “Am juruit Milostivului un post aşa că nu voi vorbi nimănui astăzi.”
27Ea se întoarce la ai săi purtându-l în braţe. Ei spuseră: “O, Maria! Ai făcut ceva neobişnuit
28O, soră a lui Aaron! Tatăl tău nu a fost un om rău şi mama ta nu a fost o târfă.”
29Ea le făcu semn către el, însă ei spuseră atunci: “Cum am putea vorbi unui copil în leagăn?”
30El spuse însă: “Eu sunt robul lui Dumnezeu care mi-a dăruit Cartea şi m-a făcut profet
31El m-a binecuvântat oriunde aş fi. Mi-a poruncit rugăciunea şi milostenia cât voi trăi
32şi să fiu bun cu mama mea. El nu m-a făcut nici nestăpânit, nici năpăstuit
33Pacea fie asupra mea, în ziua când m-am născut, în ziua când voi muri, în ziua când voi fi sculat viu.”
34Acesta este Iisus, fiul Mariei. Cuvântul Adevărului de care ei se îndoiesc încă
35Nu se cade lui Dumnezeu să-şi ia un fiu. Mărire Lui! Când hotărăşte un lucru, El îi spune: Fii!”, şi el este
36“Dumnezeu este Domnul meu şi Domnul vostru. Lui închinaţi-vă! Aceasta este o Cale Dreaptă!”
37Alianţele se ceartă între ele. Vai celor care tăgăduiesc de locul mărturiei dintr-o zi cumplită
38Ascultă-i şi priveşte-i în Ziua când vor veni la Noi. Cei nedrepţi se află astăzi într-o rătăcire vădită
39Previne-i asupra Zilei tânguirii în care va fi împlinită Porunca, însă ei sunt nepăsători şi nu cred
40Noi moştenim pământul şi pe cei de pe el, ce la Noi vor fi întorşi
41Aminteşte-l pe Abraham în Carte. A fost un drept şi un profet
42El spuse tatălui său: “O, tată! De ce te închini la ceea ce nu aude şi nu vede şi de nici un folos nu îţi este
43O, tată! Mie mi-a venit o ştiinţă ce ţie nu ţi-a venit. Urmează-mă, căci eu te voi călăuzi pe o Cale Netedă
44O, tată! Nu te închina Diavolului, căci Diavolul împotriva Milostivului s-a răzvrătit
45O, tată! Îmi este teamă că o osândă de la Milostivul o să te lovească şi vei fi Diavolului sprijin.”
46El spuse: “O, Abraham! Îţi este silă de dumnezeii mei? Dacă nu te potoleşti, te voi omorî cu pietre. Părăseşte-mă pentru o vreme!”
47Abraham spuse: “Pace ţie! Voi cere Domnului meu iertarea ta, căci El este Binevoitor cu mine
48Eu mă rup de voi şi de ceea ce chemaţi în locul lui Dumnezeu. Eu pe Domnul meu îl chem. Poate nu voi fi năpăstuit, rugându-mă Domnului meu!”
49Când Abraham s-a rupt de ei şi de cei cărora se închinau în locul lui Dumnezeu, Noi i i-am dăruit atunci pe Isaac şi Iacob, şi am făcut din fiecare un profet
50Noi le-am dăruit din milostivenia Noastră şi le-am rânduit o limbă măreaţă a adevărului
51Aminteşte-l pe Moise în Carte! El a fost curat ca trimis, ca profet
52Noi l-am chemat pe coasta dreaptă a Muntelui şi ni l-am apropiat ca om de încredere
53Noi i l-am dăruit prin milostivenia Noastră, ca profet, pe fratele său, Aaron
54Aminteşte-l pe Ismail în Carte! El a fost sincer în făgăduiala sa ca trimis, ca profet
55El porunci alor săi rugăciunea şi milostenia şi Domnul său a fost mulţumit de el
56Aminteşte-l pe Idris în Carte! El a fost un drept, un profet
57Şi Noi l-am ridicat la loc înalt
58Aceştia sunt cei pe care Dumnezeu i-a copleşit cu harul Său dintre profeţii coborâtori din Adam; dintre cei pe care i-am purtat cu Noe; dintre cei coborâţi din Abraham şi Israel; dintre cei pe care i-am ales. Ei se prosternau plângând, când versetele Milostivului le erau recitate
59Urmaşii ce-au venit după ei au părăsit rugăciunea, urmându-şi poftele. Ei vor cunoaşte deznădejdea
60Cei care se căiesc însă, cei care cred şi săvârşesc fapte bune, aceştia vor intra în Rai şi nu vor fi nedreptăţiţi cu nimic
61Grădinile Edenului sunt făgăduite de Milostiv robilor Săi care cred în Taină. Făgăduiala Sa se va împlini curând
62Ei, acolo, nu vor auzi nici o deşărtăciune, ci numai “Pace!” şi vor avea îngrijire dimineaţa şi seara
63Acesta este Raiul pe care-l dăm moştenire robilor Noştri ce se tem
64Noi nu coborâm decât din porunca Domnului tău. Ale Lui sunt cele dinaintea noastră, şi cele din urma noastră, şi cele dintre ele. Domnul tău nu dă nimic uitării
65Închină-te Domnului cerurilor şi al pământului şi al celor care se află între ele. Fii stăruitor în închinarea către El. Cunoşti pe cineva ce poartă un acelaşi nume
66Omul spune: “Voi fi scos viu după ce voi fi murit?”
67Nu-şi aminteşte oare omul că Noi l-am creat odinioară pe când era nimic
68Pe Domnul tău! ÎI vom strânge pe ei şi pe diavoli laolaltă şi-i vom face să se înfăţişeze în genunchi în jurul Gheenei
69Din fiecare obşte îi vom scoate apoi pe cei care au fost cei mai potrivnici Milostivului
70căci Noi îi cunoaştem pe cei vrednici de ars de acolo
71căci hotărârea Domnului tău este de neclintit
72Noi îi vom mântui pe cei care se temeau şi-i vom lăsa pe nedrepţi îngenunchiaţi
73Când versetele Noastre le sunt recitate ca dovezi vădite, cei care tăgăduiesc spun credincioşilor: “Care dintre cele două obşti are un loc mai bun şi o adunare mai frumoasă?”
74Câte leaturi n-am făcut să piară înaintea lor mult mai frumoase, aparent, în avuturi
75Spune: “Milostivul să lungească puţin răgazul celor aflaţi în rătăcire până ce îşi vor da seama, fie de osândă, fie de Ceasul cu care sunt ameninţaţi! Şi atunci vor şti cine este în locul cel mai rău şi cine are oştirea cea mai slabă.”
76Dumnezeu sporeşte călăuzirea celor călăuziţi, iar faptele bune, nepieritoare, vor avea înaintea Domnului tău mai bună răsplă şi mai bună întoarcere
77L-ai văzut pe cel care tăgăduieşte semnele Noastre? El spune: “Mi se vor da averi şi copii.”
78Oare el cunoaşte Taina ori a încheiat vreun legământ cu Milostivul
79Ba nu! Noi scriem ceea ce spune şi îi vom prelungi osânda
80Noi moştenim ceea ce spune şi singur la Noi va veni
81Ei şi-au luat dumnezei în locul lui Dumnezeu ca să le fie lor sprijin
82Ba nu! Ei se leapădă de închinăciunea lor şi le vor sta împotrivă
83Nu vezi că am trimis diavoli tăgăduitorilor care îi îndeamnă la rău
84Nu te pripi asupra lor, căci le numărăm deja zilele
85În Ziua când îi vom aduna ca oaspeţi de onoare pe cei care se tem de Milostivul
86îi vom mâna pe nelegiuiţi către Gheena, precum sunt mânate vitele la adăpătoare
87Numai cei care au încheiat legământul cu Milostivul vor avea parte de milostivenie
88Ei au spus: “Milostivul şi-a luat un fiu!”
89Voi faceţi un lucru ce nu se cade
90Aproape că cerurile se despică la acest cuvânt, că pământul se crapă şi munţii se năruie
91Ei i-au dat Milostivului un fiu
92Nu se cade ca Milostivul să-şi ia fii
93Toţi cei care sunt în ceruri şi pe pământ vin către Milostivul ca robi umili
94El i-a numărat. El i-a socotit bine
95Toţi vor veni la El, unul câte unul, în Ziua Învierii
96Milostivul dăruie iubirea Sa celor care au crezut şi au săvârşit fapte bune
97Noi am făcut Coranul lesne de înţeles în limba ta, ca tu să dai vestea cea bună celor care se tem de Dumnezeu şi ca să previi un popor duşmănos
98Câte leaturi n-am nimicit înaintea lor! Vezi tu pe vreunul rămas în viaţă? Auzi măcar un murmur uşor
sursă: George Grigore
WEBREATH · 11:11
«If you are thankful, I will give you more» — Quran 14:7
Breath is one for all: everyone lives by it, whoever they are and whatever they believe. Every day at 11:11 local time people stop for sixty seconds, breathe, and thank GOD for the breath — each in their own words, each within themselves. In that minute we are One Breath.
WEBREATH — the Minute at 11:11, your own local time — we are One Breath